marți, 19 aprilie 2011

Foraje puturi apa potabila

Ce ? Oh, da ! Ha, ha, ha !,' rîse el al-bastru. Presupun că deja au plecat, nu ? Acei... acei prieteni ai mei, vreau să spun.
— O, da, domnule. Au plecat de mult. Am pus vaîizele în taxi şi domnul cel înalt a ur-cat din nou şi apoi au ieşit în fugă şi au ple-cat imediat... Scuzaţi-mă, domnule, e ceva în neregulă ?
Rogers avea tot dreptul să întrebe. Gea-mătul cavernos emis de Anthony ar fi născut bănuieli în mintea oricui.
— Totul este în neregulă, mulţumesc, Ro-gers. E clar eă tu nu ai de ce să   fi învinuit Lasă-mâ, vreau să stau la o mică şuetă cu te-lefonul.
Cinci minute mai tîrziu, Anthony se con-fesa inspectorului Driver, care stătea în fata lui cu blocnotesul în mînă. Un individ neplă-cut, inspectorul Driyer (reflectă Anthony) şi care nu arăta mai deloc a inspector. De fapt, era teatral de-a binelea. încă un exemplu grăitor al superiorităţii Artei asupra Naturii !
Anthony ajunse la capătul povestirii.  Ins-pectorul închise blocnotesul.
—    Ei, bine ?, se interesă   Anthony   îngri-jorat.
—    Clar ca bună ziua, rosti   inspectorul.   E banda lui Patterson. Au făcut   o multime   de
Punerea în producţie a puţului forat se desfasoara în trei faze: decolmatare, deznisipare, pompare experimentală şi testare foraje puturi.
Colmatarea se caracterizează prin micşorarea permeabilităţii stratului acvifer din jurul puţului ca urmare a operaţiilor de foraje puturi apa, când calitatea fluidului de foraj şi diferenţa de presiune dintre acesta şi strat permit intrarea fluidului în stratul acvifer.
Prima fază de punere în producţie pentru puţurile la care stratul acvifer a fost traversat cu noroi de foraj este decolmatarea. La puţurile pentru apă, la care stratul acvifer nu a fost traversat cu fluid de foraj, nu este nevoie de această fază, deoarece apa din strat, la intrarea în gaura de puţ, nu întâlneşte rezistenta produsă de colmatare
chestii   istete  în   ultima  vreme.   Un   bărbat înalt, blond, unul mai scund,   brunet şi fata.
—    Fata ?
—    Da, brunetă şi foarte drăguţă... De obi-cei e folosită ca momeală.
—    O... spaniolă ?
—    Puteţi să-i spuneti şi aşa. S-a născut la Hampstead.
—    Am spus eu că e un loc  foarte  tonic !
•murmură Anthony.
—    Da, e suficient de limpede, spuse ins-pectorul şi se ridică să plece. V-a prins la te-lefon şi v-a îmbrobodit cu o poveste. Şi-a în-chipuit că o să veniţi. Apoi s-a dus \e Mama Gibson, care nu se dă în lături să accepte un bacşiş, deoarece găseşte jenant să-i iase să se întîlnească în public... amantii, atâcă, înţele-geţi, nimic criminal. Cazi în cursă, ei te aduc înapoi acasă şi, în timp ce unul î'vi îndrugă o poveste, celâlalt o şterge cu pr:ida. în mod cert banda foraje lui Patterson, e mîn.> lor.
—    Şi lucrurile mele ?, se interesă neliniş-tit Anthony.
—    Facem tot ce putem, domnule. Dar sînt deosebit de vicleni.
—    Aşa şi par, oftă Anthony amărît.